Valeria Peter Predescu
Valeria Peter Predescu (n. 1947, Telciu – d. 28 aprilie 2009, Bistriţa) a fost o bine cunoscută şi apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean.
A început să cânte în anul 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj cu redactorul şi culegătorul de folclor Dumitru Vârtic. In 1973 a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu Orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în următorul an a susţinut prima etapă a Concursului “Floarea din grădină”. Trei ani mai târziu a câştigat acest concurs cu maximum de puncte. Referent de specialitate la Centrul Creaţiei Populare Bistriţa, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i păşească pe urme, Valeria Peter Predescu a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți şi culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice si premii primite în tară si la diverse festivaluri folclorice internaţionale. În anul 1994 a fost laureată a premiului “Ethnos” pentru activitatea sa de culegătoare şi interpretă a folclorului năsăudean.
Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece şi din alte zone ale judeţului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței şi de pe Valea Someşului. Are balade din aceste zone, multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă şi din ritualul de înmormântare.
Ion Sabadâş
Născut în comuna Telciu în anul 1927, Ion Sabadâş devine de la o vârstă fragedă ucenic al unuia dintre cei mai buni violonişti din Telciu – ceteraşul Șolomon.
În copilărie şi în tinereţe îl însoţeşte pe acesta la nunţi şi hore, la “berile” organizate de Crăciun şi Anul Nou de către tinerii din sat, renumele lui trecând foarte devreme peste graniţele telcene, în satele din jur, fiind cunoscut ca unul dintre cei mai buni ceteraşi din zona Văii SăIăuţei.
Prin înregistrările realizate şi întreaga sa activitate, Ion Sabadâş s-a înscris în galeria marilor virtuoşi alături de Alexandru Ţitruş, Iosif Gherman, Ion Covaci Cioată. Repertoriul său unic, de o frumuseţe şi autenticitate aparte cuprinde jocuri: “De-a lungu”, “De-amăgit”, “Învârtite”, “De-a mâna”, “Doine”, pe care le-a dăruit, cu generozitate tinerilor instrumentişti.
Domnica Dologa
Domnica Dologa a “răsărit” într-o familie cu încă patru fete, de pe Fiad. Adică “pe un picior de plai, pe-o gură de rai”, cum îi place Domnicăi să spună. Devreme în viaţă a învăţat prima lecţie: “visele nu devin întotdeauna realitate exact atunci când îţi doreşti, dar, dacă perseverezi, ai toate şansele să ţi le împlineşti… “. A făcut parte, timp de 15 ani, din Cununa de pe Someş, ca artist amator, a dus cântecul năsăudean peste mări si tări.
În 1995, Domnica Dologa a câştigat concursul pentru tineri interpreţi, organizat de Radiodifuziunea Română, iar în 1998 şi-a adjudecat Crizantema de Aur, cântând dumnezeieşte romanţe… Poartă costume populare primite cadou de la bătrânii satelor pe care le colindă pentru a-şi culege cântecele, stă în fonotecă pentru a căuta melodii despre care nimeni nu mai ştie nimic şi riscă să se piardă şi urcă pe scenă cu o atitudine care transmite toată demnitatea ţăranului român adunată din moşi strămoşi.
Fanfara ţărănească din Telciu
Fanfara ţărănească din Telciu a luat fiinţă în anul 1936 la iniţiativa preoţilor parohi din acea vreme Grigore Pop şi Valer Henciu. lnstrumentele au fost cumpărate de la Praga, iar primul instructor a fost Ambach Anton, cadru militar.
Prima ieşire în public a avut loc în acelaşi an, 1936, la slujba de Înviere.
Cea mai mare parte a repertoriului este compusă din melodii religioase, populare, cântece patriotice si marșuri.
În prezent, fanfara este compusă din elevi ai şcolilor de pe raza comunei Telciu şi este condusă de instructor Ioan Mureşan, având în repertoriu peste 50 de melodii.