În Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost reînfiinţat un aşezământ monahal, schitul „Duminica Tuturor Sfinţilor” Buscatu, situat pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, informează radiorenasterea.ro. Acest schit are o istorie mai veche, astfel că a fost ridicată aici o biserică.

La cererea Mănăstirii Parva, vrednicul de pomenire Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, a aprobat în 1995 înfiinţarea unui schit ca loc de retragere pentru cei peste 40 de vieţuitori ai mănăstirii, pe muntele numit Buscatu, pe care l-a sfinţit în iunie 1997, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. În timp a rămas aici o obşte foarte mică, ce nu a mai putut administrat schitul, astfel că în 2008 a fost desfiinţat. Locul de retragere a dobândit o biserică din lemn, construită de călugări cu ajutorul credincioşilor din zonă, în special din Telcişor, care s-au ataşat de ctitoria lor şi care îşi doresc reactivarea ei.

La propunerea părintelui arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, în şedinţa Permanenţei de luni, 9 mai, prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, s-a aprobat reactivarea aşezământului, fiind numit un egumen în persoana ierodiaconului Porfirie Ţanc, vieţuitor al Mănăstirii „Sfântul Ilie” de la Nuşeni.

În data de 12 noiembrie 2013 s-au comemorat 250 de ani de la jertfa Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni.

Ţara Năsăudului îşi aduce omagiul celor care, în 12 noiembrie 1763, cu preţul jertfei supreme, au apărat demnitatea naţională şi credinţa străbună. Legendarii grăniceri, conduşi de Tănase Todoran, pentru aceste eroice şi nobile fapte, au fost canonizaţi pe 12 noiembrie 2008, dată care este prăznuită de Biserica Ortodoxă Română drept ziua Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni Tănase Todoran din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra şi Vasile din Mocod.
Tănase Todoran (Todoran al lui Dănilă) din Bichigiu a fost tras pe roată pentru că s-a opus dorinţei imperiului austriac, prin generalul Bukov, de a menţine starea de iobăgie, deşi erau cătane, dar mai ales pentru faptul că s-a opus trecerii la altă religie decât cea străbună, cu toate că le-au fost distruse lăcaşurile ortodoxe.
Aşa cum consemna preotul prof. Ion Bunea, Todoran era atât de devotat Bisericii Ortodoxe strămoşeşti şi înverşunat împotriva uniaţiei, încât nu a îngăduit să i se dea fiului muribund cuminecătura, ştiind că vine de la un preot din biserica unită, iar bătrânul bichigean Tănase Todoran, de 104 ani (după unii de 120) ar fi murit la 12 noiembrie 1763, mărturisindu-şi credinţa strămoşească, fiind tras pe roată.
Odată cu el au fost spânzuraţi Vasile Dumitru a Popii din Mocod, Grigore Mani din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu pentru aceeaşi vină, trupurile lor rămânând neîngropate.

Lacasul de cult dateaza din anul 1523 si poarta hramul “Sfanta Treime”.

In anul 1716 manastirea a fost distrusa in timpul campaniei anti-ortodoxe.

Locul unde este zidita manastirea este cunoscut si ca Valea Manastirii. In anul 1995, viata monahala reincepe sa inalte rugaciuni Domnului.

Anul 2004 a fost unul marcant pentru lacasul de cult, cand a fost declansat un incendiu care a mistuit aproape in intregime constructia.  Aceasta a fost refacuta cu ajutorul localnicilor.